Momente cheie în dezvoltarea crioterapiei

1600 i.Hr.: În papirusul Edwin (text medical egiptean vechi) este menționat pentru prima oară frigul ca terapie pentru a trata rănile și inflamațiile. Așadar, egiptenii antici foloseau crioterapia pentru tratarea inflamațiilor, urmând ca această tehnică să fie folosită și de greci și romani pentru tratarea afecțiunilor de piele și leziuni. Chiar și Hipocrate, medicul faimos al grecilor antici, a văzut potențialul antiinflamator și analgezic al frigului și a folosit această nouă procedură pe numeroșii săi pacienți pentru a diminua sângerarea, inflamația și durerea.

În jurul anului 1050: un călugar anglo-saxon se folosește de terapia prin frig ca anestezic local.

1849: omul de știință german Sebastian Kneipp studiază hidroterapia și se aruncă în apele înghețate ale Dunării pentru a-și trata tuberculoza (boală mortală în acea perioadă), demonstrând astfel că și cele mai grave boli pot fi tratate prin stimularea sistemului imunitar. Tot scăldarea în apa rece este practicată și în Rusia țaristă ca ritual al sănătății, corpul primind un tonus nemaivăzut.

1877: fizicianul francez Louis Cailletet reușește să producă oxigen lichid (și mai târziu, și azot lichid) printr-o metodă diferită, mult mai accesibilă decât cea propusă de predecesorul său, fizicianul elvețian Raoul Pictet.

1899: Campbell White devine primul medic care folosește agenți frigorifici pentru uz medical, pledând pentru folosirea aerului lichid în tratamentul unui spectru larg de afecțiuni cum ar fi lupus eritematos, herpes zoster, nevi și veruci, ulcer varicos și altele.

1892: fizicianul scoțian James Dewar a proiectat primul vas de tip termos (vas în vas), având ca izolație vidul, ceea ce a facilitat depozitarea, transportul și manipularea de gaze lichefiate.

1907: Henry Whitehouse, de asemenea medic din New York, a descris utilizarea unui pulverizator pentru gazele lichefiate dar a găsit această tehnică dificil de utilizat și a oprit utilizarea acesteia în favoarea unui tampon de bumbac.

1950: Herman Allington a fost primul care a utilizat azotul lichid (-196˚C) pentru uz medical. El a demonstrat că proprietățile azotului lichid sunt similare cu cele ale aerului lichid, dioxidului de carbon și oxigenului lichid. După al Doilea Război Mondial, azotul lichid a devenit disponibil pe scară largă și a fost preferat oxigenului lichid ce avea un mare potențial exploziv.

1961: Dr. Irving S. Cooper creează un aparat modern pentru criochirurgie, crescând astfel interesul pentru acest domeniu.

Criochirurgia este o procedură minim invaziva și este adesea preferată altor tipuri tradiționale de chirurgie din cauza durerii minime cauzate, cicatricilor minime și costul folosirii ei. Bineînțeles, criochirurgia (ca parte a crioterapiei) devenise o alternativă medicală modernă mult mai devreme, datorită muncii lui James Arnott, medic englez care a scris despre aplicațiile frigului extrem între 1819 și 1879. Arnott a fost prima persoană care a utilizat frigul extrem la nivel local pentru a distruge țesutul afectat, folosind un amestec de sare și gheață zdrobită (două părți fin pisate de gheață și o parte de clorură de sodiu) cu efecte paliative pe tumori, reducerea durerii și a hemoragiei locale. Amestecul de sare / gheață nu a fost însă suficient pentru reducerea temperaturii țesuturilor și tratarea efectivă a tumorilor.

1979: este, poate, cel mai important moment din istoria crioterapiei. Profesorul japonez T. Yamauchi prezintă la un congres o nouă metodă terapeutică bazată pe expunerea corpului la temperaturi de până la -180°C. Pacienții erau expuși la aceste temperaturi extrem de scăzute folosind vapori de azot lichid, iar rezultatele proiectului său vorbesc de la sine – în 10 ani, mai mult de 2000 de pacienți suferind de afecțiuni reumatice severe au intrat pe ușa clinicii sale, la 80% din ei durerile dispărând complet.

1984: profesorul Reinhard Fricke tratează prin crioterapie peste 100 de pacienți / zi.

2021: terapia prin frig este extrem de populară în întreaga lume, doar în Europa de Vest fiind peste 1000 de centre dedicate. De-a lungul anilor au fost create numeroase echipamente specifice, atât pentru crioterapie generală (Criosauna), cât și pentru crioterapie locală (CryoAir, CryoFan, Criosfera Recoup).

Vrei să fii frumoasă de sărbători și admirată pentru o siluetă de invidiat? Nu mai aștepta! Profită de ofertele noastre de nerefuzat! Pachete remodelare corporală … Citește mai mult

Vrei să fii frumoasă de sărbători și admirată pentru o siluetă de invidiat? Nu mai aștepta! Profită de ofertele noastre de nerefuzat! Pachete Regenix regenix … Citește mai mult

Vrei să fii frumoasă de sărbători și admirată pentru o siluetă de invidiat? Nu mai aștepta! Profită de ofertele noastre de nerefuzat! Pachete epilare definitivă … Citește mai mult

Deși este o terapie străveche, vibromasajul aplică automat mișcări oscilatorii, ritmice, cu presiuni intermitente care favorizează creșterea nivelului de endorfină. Într-o perioadă în care suntem … Citește mai mult

Îngrijirea de sine nu este sinonimă cu a fi egoistă. Îngrijirea de sine înseamnă să ai grijă de propria persoană astfel încât să fii bine … Citește mai mult

Într-o perioadă în care sistemul imunitar este din ce în ce mai important, necesitatea unui somn liniștit și odihnitor a început să fie din ce … Citește mai mult

Ședințele de recuperare medicală se efectuează după o afecțiune sau operație, iar cele de refacere medicală după un efort intens. Una dintre principalele urmări a … Citește mai mult

1600 i.Hr.: În papirusul Edwin (text medical egiptean vechi) este menționat pentru prima oară frigul ca terapie pentru a trata rănile și inflamațiile. Așadar, egiptenii … Citește mai mult